sâmbătă, 17 aprilie 2010

ANTIBIOTICELE


Anti = contra; bios = viata; (care se opune vietii)

Antibiotic - medicament care impiedica dezvoltarea anumitor microorganisme. in prezent sunt cunoscute peste o suta de tipuri de antibiotice, dar numai unele se folosesc in medicina deoarece antibioticele sunt daunatoare nu numai pentru microorganisme, dar si pentru organismul uman.
Mult timp, unii si in prezent, au parerea ca antibioticele sunt un remediu contra tuturor bolilor si se intrebuinteaza la cel mai mic semn al unei infectii. Astazi este demonstrat ca antibioticele au efect nociv asupra organismului uman. De la puternice rectii alergice provocate de aceasta clasa de medicamente la efecte toxice ce pun in pericol viata pacientilor care le folosesc, cum ar fi:

• Streptomicina - ototoxicitate cu tulburari de echilibru, hipoacuzie, surditate ireversibila;
• Clortetraciclina - complicatii la nivelul tubului digestiv;
• Cloramfenicol - leucopenie, trombopenie, anemie aplastica, nevrita optica;

Antibioticele asupresc functiile vitale a celulelor care produc proteine, din aceasta cauza la mamele care au primit antibiotice in timpul sarcinii au nascut copii cu anomalii sau alte dereglari la diferite aparate si sisteme, uneori incompatibile cu viata. Dar si nou-nascutul poate suferi daca primeste laptele matern cu antibiotice. Toate antibioticele au efecte nocive asupra mamei si copilului:

• Copiii, mamele carora au primit ciclofosfamide, sufera de dereglarea structurii oaselor, ramolisment osos.
• Aminoglicozidele si tetraciclinele - lezeaza oasele si dintii copiilor.
• Streptomicina - efect negativ asupra creierului copiilor si asupra centrului vorbirii.
• Penicilina - la 16% din copii provoaca alergie.

Sunt numai cateva exemple de efecte nocive ale antibioticelor asupra organismului uman. Dar antibioticele produc dependenta. Pacientul care dupa un tratament cu antibiotice starea de sanatate s-a ameliorat favorabil are tendinta repetarii lui din propria initiativa la cel mai mic semn de boala, ca;teodata treca;nd la altele mai periculoase din care cauza organismul poate ceda.
Datorita antibioticelor si altor medicamente organismul uman va avea de suferit in urma cresterii rezistentei microbilor la medicamente. Dupa unele prognoze dupa 2012 multe din medicamente de succes azi, nu vor mai avea acelasi rezultat, din cauza rezistentei.
in prezent medicii din toata lumea sunt ingrijorati pentru ca bolile care se tratau cu succes cu antibiotice in trecut au inceput sa puna probleme de tratament. in decursul timpului microbii au dezvoltat imunitate si s-au diversificat. S-a modificat simptomatologia, tabloul clinic si nu cedeaza la antibiotice (ex.: tuberculoza, meningita, pneumoniile ...), prin urmare se impune schimbarea dozajului sau a antibioticului cu unul mai puternic.

Antibioticele funcţionează şi împotriva viruşilor?
Antibioticele nu acţionează asupra viruşilor. Viruşii sunt, în esenţă, un lanţ de ADN ori ARN, fără metabolism propriu, consideraţi a nu fi organisme vii. Nu este nimic de distrus din perspectiva unui antibiotic. Prin urmare, atunci când aveţi gripă ori o banală răceală, afecţiuni de natură virală, rezistaţi tentaţiei de a folosi antibiotice, întrucât nu sunt de nici un folos. Dimpotrivă, vă supuneţi inutil riscurilor aferente administrării acestor medicamente. Boli mai des întâlnite şi care sunt de natură bacteriană sunt: otita, pneumonia şi meningita. Faptul că împotriva bolilor de natură virală nu se folosesc antibiotice nu înseamnă însă că suntem descoperiţi în faţa viruşilor. Împotriva acestora există alte medicamente, numite generic antivirale.
Sunt însă cazuri în care doctorii pot prescrie antibiotice chiar dacă natura bolii este virală. Se întâmplă astfel, întrucât este posibil ca organismul pacientului să fie atât de slăbit, încât medicul să considere că o infecţie pricinuită de bacterii este posibilă. Aşadar, în anumite situaţii, în scop preventiv, antibioticele pot fi utile şi în boli virale.

Rezistenţa la antibiotic a bacteriilor
Una din problemele extrem de serioase cu care se confruntă omenirea este creşterea rezistenţei bacteriilor la antibioticele existente. Rezistenţa la antibiotice înseamnă ori că antibioticul nu mai are nici un efect asupra bacteriei ori că efectul este insuficient de pregnant pentru a stopa boala. Bacteriile devin imune la antibiotic nu doar din cauza omului, ci uneori se întâmplă în urma atacurilor cu antibiotice între diferite tipuri de bacterii.
Sunt trei modalităţi de obţinere a rezistenţei la antibiotice. Primul mod este mutaţia spontană a bacteriei. De cele mai multe ori această mutaţie duce la moartea bacteriei, dar sunt cazuri când această mutaţie este benefică, în sensul că conferă imunitate acesteia la administrarea antibioticului. O altă cale de imunizare este transferul de informaţie genetică între bacterii, o bacterie neimună, prin procesul numit „conjuncţie” primeşte material genetic imunizant de la o altă bacterie. În sfârşit, bacteria poate obţine rezistenţa la antibiotic în urma unui atac al unui virus bacteriofag, care, daca nu o omoară, îi poate oferi material genetic necesar supravieţuirii în lupta cu un antibiotic. O dată obţinută imunitatea, bacteriile o transferă generaţiilor viitoare.

Cât de repede acţionează antibioticele şi care este perioada pentru care trebuie luate?
Desigur, de bază este sfatul medicului. Totuşi, ca idee generală, antibioticul începe să-şi facă efectul după aproximativ 24 de ore. Dacă după 72 de ore de la administrarea primei pastile nu sunt semne vizibile de ameliorare a sănătăţii, este foarte posibil ca antibioticul să nu fie eficient în combaterea bolii, fiind nevoie de un nou consult medical şi probabil de prescrierea unui alt tip de medicaţie.
Perioada minimă pentru care trebuie administrat antibioticul este de 5 zile. Dacă o să întrerupeţi tratamentul atunci când vi se pare că v-aţi însănătoşit (ceea ce se poate întâmpla, în cazul unei dureri de gât, de pildă, după numai două zile de la luarea primei pastile) înainte de 5 zile, e foarte posibil ca bacteriile rămase în organism să fie suficient de viguroase pentru a relua atacul împotriva organismului şi să vă îmbolnăviţi din nou.

Cât de sigure sunt antibioticele?
Antibioticele reprezintă un uriaş progres al omului în lupta cu microbii. Este greu de imaginat câtă suferinţă potenţială a fost curmată prin descoperirea penicilinei de către Alexander Fleming. Sunt totuşi de notat şi câteva dintre efectele adverse ale folosirii antibioticului. Întâi de toate trebuie spus că uzul în exces poate conduce la rezistenţa bacteriilor la antibiotic. Pe de altă parte, antibioticul poate scădea eficienţa altor medicamente administrate în acelaşi timp.
Pe lângă bacteriile pentru care a fost luat, antibioticul poate ucide şi alte tipuri de bacterii din organism, bacterii care sunt utile diferitelor funcţiuni ale organismului, ca de exemplu funcţia digestivă. Prin urmare, în perioada folosirii unui antibiotic pot apărea greţuri, dureri de stomac, diaree, urticarie etc. Uneori, ca rezultat al faptului că se creează un dezechilibru la nivelul unui anumit organ (unele bacterii neafectate se înmulţesc necontrolat ca urmare a dispariţiei concurenţei pentru hrană), pot apărea infecţii care trebuie tratate în consecinţă.

Niciun comentariu: